Manastirea Prislop, din jud. Huneadoara, pare locul unde s-a concentrat evlavia a zeci de mii de credinciosi. Nu este zi de la Dumnezeu sa nu vezi urcand prin gura de Rai a asezamantului pelerini veniti din toate colturile tarii pentru a se ruga fie si pentru cateva zeci de secunde la crucea mormantului Parintelui Arsenie Boca. In constiinta crestinilor ortodocsi numele Arsenie Boca este ca un fulger divin, binecuvantat de Dumnezeu. Iubitor de oameni dar aspru, categoric, fara sa iubeasca jumatarile de masura, a reusit inca din tinerete sa fie perceput de cei care l-au cunoscut drept un fenomen exceptional. De la infatisare, pana la ganduri si fapte, totul parea din alta lume.
Minune la Manastirea Prislop, Arsenie Boca… de Tfmvideo
“Am auzit o voce langa mine foarte calda, foarte ingrijorata cumva. “No, ce s-a intamplat?”- si atunci m-am intors si exact in fata mea statea parintele Arsenie. O silueta inalta, subtire, imbracat in alb, un chip de o frumusete ingereasca. Si niste ochi care ma priveau foarte atent si foarte serios. De ce m-am speriat? Ma priveau doi ochi albastri, incontestabil doi ochi albastri de om, dar privirea aceea nu avea sfarsit, nu avea fund, nu avea fundal. Era pe dimensiune infinita. Senzatia mea a fost ca un cer infinit, albastru, ma priveste prin doi ochi omenesti”, povesteste unul dintre credinciosi.