Misterele Sfinxului din Bucegi

Despre Sfinxul din Bucegi s-a scris mult dar este in continuare inconjurat de enigme. Unii spun ca acolo este o mare chakra a Terrei. Altii sustin ca Sfinxul a fost creat undeva, adus si “lipit” in locul unde se afla astazi.

Explicatiile stiintifice ne spun ca Sfinxul din Muntii Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2.216 m altitudine si format datorata eroziunii eoliene (vantului).

Chipul de om sapat in stanca priveste cu ochii larg deschisi peste tara dacilor. Are infatisare mandra, cu caciula moale pe crestet, cu varful indreptat inainte. Fata ii este potrivita, proportionata, buzele ferme si barbia hotarata.

Marele Sfinx din Bucegi este simbolul Romaniei, asa cum turnul Eiffel este pecetea Frantei ori piramidele de la Gizeh emblema Egiptului. Il asezam cu mandrie pe carti postale ilustrate si in ghidurile turistice pentru straini, dar am uitat de mult care e rostul lui, ce cauta acolo, in Bucegi, si de ce ne vegheaza tainic de atatea milenii.

Sfinxul nostru are exact aceeasi inaltime cu cea a sfinxului egiptean de la Gizeh. Oare e o coincidenta? Privirea sa este indreptata spre locul in care echinoxurile se deseneaza pe cer, iar conturul cel mai clar il dobandeste la 21 noiembrie, cand apune soarele. Daca sfinxul din Egipt stim ca a fost facut de mana omului, despre al nostru specialistii romani se tem sa spuna asa ceva. Doar strainii, mereu strainii, cand vin pe aici si se minuneaza de frumusetea si vraja plaiurilor noastre, au curajul sa gandeasca mai departe. Formula As

Format dintr-ul bloc mare de piatra ce a capatat forma de astazi intr-un timp foarte indelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi masoara 8 metri in inaltime si 12 metri in latime.
Din punct de vedere istoric si chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinitati supreme din timpuri pelasge. Aspectul sau omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate si putere, acest lucru fiind evidentiat prin fata proportionata, buze severe si barbia voluntara.

Pelasgii au fost anteriori grecilor, triburile lor au fost raspandite mai ales in zona Marii Egee. Multi istorici merg pana acolo incat spun ca Marele Sfinx de la Giza, Egipt, este o copie a celui de pe platforma Bucegilor. Acest lucru se bazeaza pe niste asemanari care sunt mai mult sau mai putin intamplatoare, cum ar fi faptul ca Sfinxul din Bucegi are aceeasi inaltime cu cel egiptean, de la Gizeh.

Asemanarea sa cu un Sfinx (daca este privit din anumite unghiuri, marcate in jurul sau), cat si legendele si istoria locului, au facut ca aceasta formatiune geologica sa devina o atractie turistica importanta.
Se spune ca acest loc a fost centru energetic folosit pe vremuri de extraterestri, multe legende circuland prin partile locului in acest sens. in imediata apropiere a Sfinxului se afla o anume pestera ce ar strange mistere energetice deosebite.

Aceste mistere energetice sunt atractia multor oameni pasionati de acest subiect. Alte zvonuri spun catot aici ar exista o mina de uraniu, parasita, ce nu mai este in functiune din al doilea razboi mondial.

Artistii care au vazut Sfinxul din Egipt au remarcat faptul ca trupul este disproportionat, mult prea mare la un cap asa de mic. Asta ar insemna ca Sfinxul egiptean avea alt cap la origine.

Unii au lansat ideea ca ar fi de fapt o copie a Sfinxului din muntii Bucegi.

Daniel Ruzo considera Sfinxul din Bucegi reprezentant al celei mai vechi civilizatii
“In 1968, dr. Ruzo a sosit in Romania, pentru a cerceta Platoul Bucegilor, dupa ce vazuse „Sfinxul” pe o carte postala si primise mai multe lamuriri de la un coleg roman. „Am cercetat muntii din cinci continente”, scria el, „dar in Carpati am gasit monumente unice dovedind ca in aceste locuri a existat o civilizatie mareata, constituind centrul celei mai vechi civilizatii cunoscute astazi”. El a recunoscut ca sculpturile din Bucegi au legatura cu cele din Platoul Marcahuasi si a indemnat cercetatorii romani care l-au insotit – multi dintre ei specialisti in „ochiul si timpanul”, trimisi sa vada ce vrea „nebunul” si sa intocmeasca rapoarte catre Cabinetul 2, al Elenei Ceauseascu – sa cartografieze sculpturile si retelele de galerii si tuneluri subterane. Mai ales, ca toate aceste repere eterne constituie, conform demonstratiilor arhitectului peruan, si o „cale a aurului si a mirului”. El a si semnalat colegilor romani, orientandu-se dupa sculpturile din stanci si dupa denumirile stravechi ca un tezaur nepretuit pentru omenire se ascunde in pantecele Bucegiului cu varful sau atat de sugestiv intitulat OM, cu apa sa explicit numita IA(-)L.OM. ITA! Ce ita de om s-a dezvoltat pe meleagurile noastre in timpuri despre care istoria scrisa de alte v(ite) /natii nici nu vor sa auda, preferand sa ignore evidentele si sa distruga dovezile?” sursa

“Valentina Garlea nu a ajuns niciodata în muntii Bucegi si nu a vazut niciodata Sfinxul, dar ea stia, din surse inaccesibile noua, muritorii de rînd, ca: „(…) Acolo este trecutul omenirii. Dar nu e vorba de omenirea cea de acum 2.000 de ani, ci de cea cu mult mai de demult, demult, demult, tare mult înainte. (…) La Sfinxul din Bucegi, care este aparatorul tarii noastre, vine un suvoi puternic de energie. Cînd aceasta energie va slabi, cineva va patrunde sub Bucegi si va gasi înscrisurile si semnele care ne vor arata ce avem de facut în continuare“.sursa

In cartea sa aparuta in 1936, Dacia Hiperboreana, Peter Moon scria despre o pestera imensa ce s-ar afla sub muntele Omu care nu a fost inca descoperita.

O vrea cineva in lumea asta mare sa ajunga Romania cap de afis ? Ar fi ei dispusi sa recunoasca cea ce multe legende spun, ca aici s-a nascut civilizatia? “Muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta-n poarta.”