Într-o buna zi – era o zi de marti, îsi aminteste si acum – îsi plimba catelul pe cochetele stradute din centrul pietonal al Clujului. Asa a ajuns în Piata Muzeului, în zona bisericii franciscane. Era o forfota neobisnuita pentru ora aceea si pentru locul acela. S-a apropiat de biserica si s-a trezit în mijlocul unei multimi de oameni sarmani, ce-si asteptau rândul la un darab de pâine. În fiecare marti, avea sa afle mai târziu, calugarii franciscani si-au facut de mai multi ani obiceiul de a împarti pâine celor nevoiasi, din mila patronului lor spiritual, Sfântul Francisc. Erau acolo câteva zeci de oameni, cersetori amarâti, de care te lovesti zi de zi pe strazile Clujului. Îsi lua fiecare bucata de pâine, apoi se retragea cu sfiosenie, care spre bancile de lânga terasele de lux ale Centrului, care spre Parcul “Caragiale”, din apropiere. Curioasa cum era sa observe micul miracol umanitar din Piata Muzeului, Cosminei era cât pe ce sa-i scape detaliul cel mai emotionant: mai multi batrâni sarmani se oprisera lânga câinele ei si, din putinul lor, încercau sa le dea, lui si altor câini din jur, câte un miez de pâine, sa manânce. “Erau flamânzi, vai de ei, saracii, dar nu-si pierdusera sufletul. Din cât aveau, erau în stare sa împarta si cu un câine”, îsi aminteste, înca miscata, Cosmina. Atunci i-a fost clar ca acestia sunt oamenii pe care trebuie sa îi ajute si ca, acolo si atunci, trebuie sa faca ceva.
L-a cautat pe fratele Albert, calugarul franciscan din Piata Muzeului si, vorbind cu el, totul a început sa capete sens. A aflat despre problemele oamenilor, a aflat despre încercarile calugarilor franciscani de a le usura traiul. A luat parte la atelierul de munca, deschis de biserica franciscana pentru oamenii fara un loc de munca. O cameruta în care fiecare dischisea la ce se pricepea mai bine. Ieseau mici lucrusoare, pe care apoi le vindeau, ca sa faca un ban. Cosmina s-a implicat si a obtinut pentru ei o taraba gratuita, pe care Primaria sa nu perceapa chirie. Apoi, încet-încet, framântarile ei vechi s-au asezat într-o idee limpede. Avea sa le ofere, ea si prietenii ei, câte o masa calda pe saptamâna oamenilor acestora! S-a dus la facultate, la colegii de catedra de la Facultatea de Stiinte Politice, si toata lumea a fost saritoare sa ajute. formula as