Datoram unei pleiade de istorici-arheologi, precum Hadrian Daicoviciu, Dorin Alicu, P.Kiraly sau G. Teglas, marturiile scoase de sub pamânt despre un trecut framântat care ne vorbeste, în cazul de fata, despre edificiile de cult, 12 la numar, din care trei sunt opere sculpturale. De asemenea, dintre acestea una este de mari dimensiuni si vizeaza si existenta unui impresionant, ca dimensiuni, templu la Sarmisegetuza.
Ele sunt închinate unor divinitati romane precum Liber Pater, Aesculap si Hygia Silvanus si Nemesis sau Diana, Dis Pater si Proserpina. Alte patru edificii sunt închinate unor divinitati orientale si africane (zeilor sirieni Caelestus Viro, Isis). Sunt amintite si temple ipotetice, gratie materialului arheologic acumulat dupa sapaturi, iar alte urme si resturi atesta existenta templului zeitei Diana, din al carei altar s-a gasit un fragment semnificativ, înca înainte de 1888, în urma sapaturilor efectuate de catre G. Teglas. Mai este amintit si templul zeitei Caelestis Virgo, identificata ca zeita africana Tanit, neadorat în Dacia, dar templul ei, ridicat la Sarmisegetuza, îl are ca initiator pe sclavul imperial Nemesianus. RL