Se pregateste însa ceva. În atmosfera acestui început de mileniu miroase a revolutie spirituala. Nu doar prin canonizarea parintelui, ci altceva, mult mai important decât recompunerea unui sinaxar. Cred ca nici macar nu e vorba de o renastere monahala sau teologica la nivelul României. Ci de altceva, mult mai important, renasterea etnicului în constiinta tuturor românilor. Iar Parintele Arsenie, chemat într-o zi în sfatul Sfintei Treimi, a fagaduit ca va reda României demnitatea de odinioara.
Vom revedea în curând tineri dornici de a-si pune chimirul si sumanul peste camasa populara. Vom auzi din nou doine si cântece de bucurie. Vom spune din nou „Buna dimineata” muntilor si apelor ce ne astâmpara setea de iubire, vom face din nou liturghii cu întreaga obste a satului prezenta la Biserica, ne vom pregati de judecata neamurilor cu fericirea ca apartinem acestui sfânt popor.