În contextul valului de arestari declansat în rândurile fostilor lideri locali legionari, la 19 iulie 1952 parintele Ilie Lacatusu era retinut de Securitatea regiunii Craiova si trimis în ancheta de la Ministerul Afacerilor Interne. La perchezitia domiciliara i s-au confiscat 59 de exemplare din revista preoteasca „Renasterea“. Conform unor denunturi, parintele Ilie Lacatusu ar fi detinut functia de sef de sector legionar în vremea guvernarii national-legionare. Din coroborarea documentelor (multe contradictorii), care se gasesc în dosarele întocmite de fosta Securitate, reiese faptul ca, în noiembrie 1940, parintele Lacatusu ar fi fost delegat la sefia sectorului legionar de care apartinea, însa fara a milita politic.
Anchetatorii de la Securitate au încercat sa supradimensioneze „activitatea legionara“ a parintelui, în cele din urma fiind trimis în colonie de munca pentru 24 luni. Parintele a executat condamnarea administrativa în coloniile de munca de la: Peninsula (16 noiembrie 1952 – 28 august 1953), Borzesti si Onesti, de unde la 26 aprilie 1954 a fost eliberat. Revine în parohia sa de suflet. Desi avea antecedente penale, parintele era stimat în continuare de credinciosi si chiar de catre reprezentantii autoritatilor locale si politice. În documentele Securitatii, se arata cum parintele Lacatusu este permanent înconjurat si ajutat de presedintele Sfatului popular, secretarul comunal de partid, instructorul de partid, acesta din urma în noiembrie 1957 cerându-i sfintirea fântânii din fata primariei. Tocmai astfel de manifestari deranjau organele de represiune. I se consemneaza predicile „cu dublu înteles“, precum cea din 7 aprilie 1957: „Oamenii sa-si achite cotele ca Învierea Domnului sa nu-i gaseasca suparati si sa aiba neplaceri“. lumina