Interesul pentru permacultura a inceput sa se manifeste in Romania in urma cu trei-patru ani, insa acest concept se afla in mare parte “la stadiul de vis”, desi exista si oameni care aplica informatia, ne-a spus Gabriel Diaconu.
“In Bucuresti, Cluj si Brasov exista initiative locale, de gradinarit, schimburi de seminte etc., in zonele rurale sunt vreo cateva zeci de oameni care aplica principiile permaculturii, exista cateva site-uri dedicate constructiilor naturale, si, daca totul merge bine, la anul o sa existe si prima ferma comerciala”, a adaugat acesta.
Permacultura ne ofera o metodologie pentru a proiecta sisteme agricole propice zonei in care ne aflam, insa cateva principii se aplica peste tot, a continuat Gabriel Diaconu.
Nutritia cuprinde elemente perene – mai ales pomi si arbusti. Recunoastem importanta pomilor in crearea de sol si refacerea circuitelor apei si a nutrientilor, crearea de habitat si, deci, biodiversitate.
Imbunatatim calitativ si cantitativ solul. Un sistem nu poate fi mentinut perioade lungi de timp daca in fiecare an pierdem sol prin eroziune.
Captam si stocam/infiltram apa, mai ales prin crearea de sol, care poate depozita cantitati masive de apa. Astfel, moderam si seceta si inundatia.
Evident, nu folosim substante care dauneaza mediului inconjurator, in cazul nostru pesticide.
Recunoastem natura ca un ecosistem extrem de complex si privim si sistemele agricole in acelasi fel. Astfel, realizam ca daca schimbam un element – inevitabil le afectam si pe celelalte. Deci, actionam cu grija si ne adaptam la “feedback”-ul sistemului.
Folosim resursele pe care le avem, ne adaptam si ne bazam deciziile in functie de ele. Nu aplicam retete standard – aplicam retete propice situatiei noastre. ziare