O foarte interesanta si solida prezentare a capacitatii omului de a se veseli prin cuvintele care aduc imagini si secretele lor gasim în articolul “Despre umor, în general, si despre evrei, în special”, apartinând lui Henri Wald. Clarificând termenii “gluma” si “umor”, precizeaza: “A glumi înseamna a râde de ceilalti, a avea umor înseamna a râde de tine însuti”.
Noi aici vorbim de fenomenul râsului, în deslusirea caruia este definit astfel: “A-si manifesta veselia sau satisfactia printr-o miscare caracteristica a fetei si a gurii, scotând în acelasi timp sunetele specifice, succesive si nearticulate”. (DEx) De aici, pornind cu exegeza ce a dat-o autorul materialului amintit, respectiv gluma si umor, ne dam seama ca în aceste manifestari se toarna si câte ceva din zestrea nativa a fiecaruia. Un om poate fi vizibil glumet si, când persista, poate fi si usuratic, luând lucrurile în felul cum spune poporul “peste picior”. lumina