De cateva saptamani, au aparut in piete rosiile romanesti. Ceva mai mici si nu atat de aratoase ca cele din import, rosiile noastre sunt foarte usor de recunoscut dupa gust: sunt dulci si usor parfumate, avand in ele parca un strop din soarele la care s-au copt. Aceasta, spre deosebire de suratele lor, tomatele din import, care au stat cu saptamanile prin depozite racite artificial, s-au copt in lazi, ajungand in farfuriile noastre apa chioara: saracite in vitamine, in enzime si nutrienti. Ati citit bine: rosiile romanesti sunt vindecatoare pentru ca aceste legume magnifice, atunci cand sunt adevarate, adica asa cum le-a facut Dumnezeu, fara modificari “ingineresti”, au efecte puternice asupra sanatatii.
Au fost cultivate pentru intaia oara cu nu mai putin de trei mii de ani in urma, de catre o enigmatica populatie din Peru – mayasii. Ei sunt cei care le-au descoperit, le-au domesticit, le-au selectionat si le-au transformat din planta salbatica in aliment. Mayasii – istoricii nu stiu de ce – au disparut dintr-o data, lasand in urma lor vestigii arheologice uluitoare, precum si niste plante de cultura, intre care si rosiile, care au fost preluate de alte popoare stravechi ale Americii de Sud, raspandindu-se pe intreg continentul. In Europa, rosiile au ajuns tarziu, abia prin anul 1600, aduse de catre conchistadorii spanioli. Iar in secolul al XIX-lea, au devenit un aliment uzual pentru europeni, pentru ca acum, la inceputul secolului XXI, sa capete o adevarata celebritate. Iar aceasta celebritate nu au dobandit-o doar ca aliment, ci si ca medicament, o calitate recunoscuta dupa decenii de studii-gigant, realizate pe zeci de mii de subiecti.