Rugaciunea nu trebuie sa se limiteze doar la persoana noastra si la nenumaratele ei trebuinte. De vreme ce suntem legati de ceilalti prin nenumarate legaturi, nu-i putem trece cu vederea în cele mai importante clipe ale noastre, în vremea legaturii noastre cu Dumnezeu. De aceea, trebuie ca rugaciunea noastra sa-i cuprinda si pe toti cei de o fire cu noi.
Rugaciunea pentru ceilalti reprezinta probabil expresia iubirii celei mai autentice fata de ei, pentru ca se face fara ca ei sa stie aceasta si sa o afle.
Ei nu vad ce patimeste pentru ei sufletul care, în mod dezinteresat, se roaga pentru binele lor, fara sa astepte nici o lauda, vreo recunoastere sau rasplata. Piscul rugaciunii pentru altii îl constituie cererea rabdatoare pentru curatirea lor duhovniceasca si sfintirea lor. Pentru ca acesta este lucrul cel mai important, fara de care omul nu se poate uni cu Dumnezeu. Celelalte urmeaza de la sine.
Rugaciunea savârsita în acest duh pentru ceilalti constituie imitarea modului îngeresc de rugaciune, pentru ca si îngerii se roaga pentru noi. doxologia