Începând de ieri am intrat în ultima saptamâna care preceda Postul Mare, numita si Saptamâna alba sau a brânzei. În aceasta saptamâna nu se mai consuma carne, iar în zilele de miercuri si vineri se face dezlegare la oua, lapte, brânza si peste. Programul liturgic începe sa dobândeasca elemente specifice postului. Vom vedea în cele ce urmeaza semnificatiile simbolico-mistice ale acestei saptamâni, dar si implicatiile practice.
Pentru crestinul care, pe lânga faptul ca nu consuma carne, si participa “cu luare aminte” la sfintele slujbe, Saptamâna alba devine o calatorie duhovniceasca usoara, menita sa-l pregateasca mai bine pentru intrarea în post sau mai degraba pentru o calatorie mai grea, de 40 de zile, un drum al pocaintei adânci, care va culmina în bucuria Învierii.
Sensul acestei saptamâni este unul profund pedagogic: pe de o parte, de a-l pregati duhovniceste pe credincios pentru post, prin intermediul slujbelor care se savârsesc, iar pe de alta parte, de a-l deprinde cu practica postirii, prin abtinerea de la carne. “Semnificatia duhovniceasca a Saptamânii Lasatului sec de carne sau a Saptamânii brânzei, cum mai este numita, este o pregatire pedagogica a credinciosilor pentru post. Lumina