Barbatul si femeia se cauta unul pe celalalt de parca fiecare ar cauta izvorul, care-i potoleste setea si hrana, care-i astâmpara cu adevarat foamea. Barbatul nu se simte întreg fara femeie si femeia se simte doar… o jumatate fara barbat. Nu-i doar o exprimare metaforica în afirmatia „mi-am gasit jumatatea”, cât o realitate a trairii umane. Femeia nu are perceptia întregului sau si întelesul împlinirii în absenta barbatului, cum nici barbatul nu traieste sentimentul fantastic al împlinirii de sine fara femeie.
Initiatii spun ca „sufletul pereche” este un aspect al Sinelui nostru, pe care-l întâlnim în nenumarate întrupari, ca barbat sau ca femeie. Ca ne cautam continuu aceasta jumatate, acest aspect din noi însine, cel în care ne recunoastem virtutile profunde ale sufletului, dar si experientele dureroase. Eu nu stiu daca ei au dreptate sau nu; nu stiu daca sufletele noastre se cauta prin nenumarate vieti, dar ceea ce-i sigur pentru noi toti este faptul ca-n viata asta ne este o sete si o foame tulburatoare de celalalt. Si-i sigur ca ne simtim hraniti în momentul în care traim lânga altul… sentimentul de a fi unul si acelasi. Jurnalul