Nu se poate vorbi de existenta fenomenului religios rus, de mistica atât de bogata si profunda a acestui popor fara a redescoperi credintele si mitologia straveche a celor pe care Emil Cioran nu se sfia sa-i numeasca profetic parca „Ultimii oameni de rasa alba ai lumii”. Din nefericire nu se cunosc texte mitologice propriuzise, deoarece integritatea mitologico-religioasa a acestui popor a fost distrusa în perioada de crestinare a slavilor.
La fel ca în cazul altor popoare europene, inclusiv al daco-getilor, se pot doar recosntrui principalale elemente ale mitologie slave, iar acest lucru se mai poate face doar pe baza unor informatii de ordin secundar provenite din ce s-a pastrat în spiritualitatea populara (folclor, traditii orale) sau în arheologie si etnografie. Cele mai importante surse cu privire la credintele vechilor slavi sunt cronicile medievale scrise de regula în latina si germana de catre autori straini sau slavi. Informatii pretioane au parvenit si în operele unor scriitori bizantini (începând cu Procopios din Cezareea, sec. VI) precum si în descrierile geografice ale autorilor medievali europeni sau arabi. Între cele mai vechi zeitati slave se remarca Perun si Veles, alaturi de un personaj feminin pe nume Mokos.
Cele trei zeitati semnifica însasi cele mai importante functii sociale, militare si de natura economico-militara din societatea vechilor slavi. Zeitatile sunt strâns întrepatrunse prin faptul ca sunt personajele principale care participa la mitul primordial al furtunii divine.
Zeul furtunii, Perun, care locuieste în ceruri si pe crestele muntilor îl urmareste pe Veles fratele sau cel cu chip de balaur care locuieste jos pe pamânt. Cei doi se dusmanesc perpetuu deoarece Veles ar fi rapit vitele oamenilor, iar în unele variante chiar pe sotia lui Perun. În timpul luptei cu Veles, Perun despica în doua copacul primordial, aprinde piatra sub care se ascunde fratele rival sau trage cu sageti dupa acesta. Victoria lui Perun se încheie cu o ploaie binefacatoare care aduce fertilitatea.
Zeitate a furtunii, traznetului si a cerurilor, comuna deja cu zei similari din stravechea traditie indo-europeana, Perun preluase si functia militara, fiind considerat la slavi protector direct al cnejilor si al drujinei militare. Perun era reprezentat ca un barbat batrân dar deosebit de vânjos înarmat cu pietre, sageti si securi. Copacul consacrat lui era prin definitie stejarul. descopera