Despre parintele Arsenie Boca stiu toti romanii. Foarte multi au aflat si despre ucenicul Sau, copilul caruia i-a spus ca va deveni monah, parintele David – staretul Manastirii Sadinca din judetul Sibiu.
Ieroschimonahul David i-a fost alaturi parintelui Arsenie Boca si la Draganescu, in timp ce realiza pictura.
Cu siguranta parintele Arsenie ne-a lasat noua celor de astazi, un testament viu, o marturie a Credintei si iubirii prin intermediul parintelui David. Staretul de la Sadinca a fost indrumat cu rabdare de Sfantul Ardealului si majoritatea celor ce il cautau pe Parintele Arsenie Boca, ignorau pe tanarul de atunci ce avea sa devina peste ani un duhovnic neobosit si un rugator neincetat – parintele David.
Suntem atat de orgoliosi incat am fi in stare sa dam buzna peste Dumnezeu, Iisus Hristos si Maica Domnului, nu ne-am mai incurca cu Sfintii daca ni s-ar permite. Evident ca nici eu nu am procedat altfel.
M-am dus in cautarea celui despre care auzisem ca a fost alaturi de parintele Arsenie Boca. L-am gasit si am scris despre intalnirea mea cu el – parintele David.
Ar fi timpul sa povestesc si despre ucenicul parintelui David, cel ce ii este alaturi de multi ani staretului de la Manastirea Sadinca.
Daca parintele David ne astepta fara sa il fi anuntat cumva, monahul Iacob a aparut un pic mai tarziu in biserica. Imprastiati prin curtea manastirii ( eram cu niste prieteni ), fiecare pierdut in ganduri si intrebari, eu m-am nimerit langa usa de la intrare. Eram afara si ma uitam cu mirare la o pisica ce parea sa vrea inauntru. Parintele Iacob, pe atunci simplu monah, m-a privit cam aspru si mi-a spus sa nu cumva sa las pisica inauntru. Vai de mine, jignire totala. Cum isi imagineaza acest tanar monah ca o sa permit unei pisici sa calce in biserica?!?.
Smerenie ioc asa ca am avut grija sa raspund politicos insa suficient de acid, ca nu trebuia sa imi spuna deoarece macar atata lucru am invatat si eu. M-a privit lung si mustrator, dar a tacut.
La a doua intalnire deja il priveam cu reticenta insa parintele David m-a trimis la pangar sa imi dea “fratele Ionut ” nu mai stiu ce. Am inghitit in sec si m-am dus ca doar nu era sa ii povestesc incidentul cu pisica.
Cumva imi statea pe suflet ca a tacut si nu mi-a replicat la raspunsul meu acid, asa ca m-am bagat iar in seama si i-am spus ca nu trebuie sa fie suparat pe mine ca nu musc si nu sunt o persoana chiar atat de rea. M-a privit scrutator si mi-a raspuns ceva politeturi. Am discutat apoi despre Acatistul Sfantului Serafim de Sarov, cel al Sfantului Nectarie si ne-am desparit cu alta stare de spirit. Deja eram “prieteni”, caci noi crestinii ocazionali daca ne baga cineva in seama ii trecem urgent in lista celor apropiati.
Am mai ajuns odata la Sadinca si atunci am observat ceva deosebit. Atunci am inteles ce inseamna iubirea monahilor. Trec peste detalii caci nu vreau sa va plictisesc, ideea este ca am vazut in privirea calda a parintelui David, iubirea lui Hristos. Nu am intalnit asa ceva, nu prea stiu sa detaliez, cert este ca este o privire mangaietoare de mama, tata, bunici, etc toate amestecate si inca ceva.
Cumva m-am ridicat atunci din morti si daca nu eram cu prietenii riscam sa ma apuce zburatul cautand ingeri printre nori. Aveam o stare ciudata de liniste si euforie. Am citit apoi mult, i-am descoperit pe Sfintii Paisie Aghioritul si Porfirie Kavsokalivitul si in marturiile inchinatorilor am descoperit descrieri ale unui fel de iubire diferit de ceea ce intelegeam eu.
Dand filmul inapoi acea caldura, iubire, blandete, etc am observat-o si in privirea parintelui Iacob. As vrea sa amintesc ca acea privire nu o ofera oricui, oricand si la orice ora. Ambii monahi, aleg cand si cui ii trebuie acea “iubire aparte” din privire pe care eu o numesc mai simplist.. energie.
Mi-au trebuit cativa ani pentru a realiza ca ucenicul unui preot, monah, etc invata si este indrumat spre acea iubire aparte, pe care numai Sfintii o au. Asa cum parintele Iacob nu este foarte cautat, asa a fost candva si monahul David, etc.
Eu ma bucur ca il cunosc. Am convingerea ca a invatat multe de la Staretul sau si in caz de nevoie ii cere sfatul si rugaciunea.
Datorita rugaciunilor parintelui David, ieromonahul Iacob poate sa ne indrume si sa vada dincolo de ce putem noi intelege. Pentru cei ce nu stiu parintele Porfirie a primit Harul la 17 ani… si multe greseli a facut, pana a invatat sa fie duhovnicul de mai tarziu.
