Câteodata intram în camara si nu mai stim ce voiam sa luam de acolo. În mai putin de un minut, ni s-a sters totul din minte. “Doar nu ma paste un AlzÂheimer”, vom fi mormait îngrijorati, ca orice om aflat într-o asemenea situatie. Maladia Alzheimer este o afectiune complexa a creierului, care evolueaza lent, de-a lungul unui numar de ani, manifestându-se prinÂtr-un regres evident al capacitatilor cognitive, ca si prin limitari considerabile în desfasurarea activitatilor cotidiene. Ea poate lovi pe oricine, oricând: printre victimele ei s-au numarat oameni care au condus destinele lumii – sa ne amintim de presedintele ameÂrican Ronald Reagan sau de “doamna de fier” Margaret Thatcher – precum si personalitati artistice remarcabile, cum a fost minunata actrita franceza Annie Girardot. Denumirea bolii provine de la medicul german Alois Alzheimer (1864-1915), cel care i-a descris pentru prima data simptomele, în anul 1906. Dupa decesul uneia dintre pacientele sale, el i-a cercetat creierul si a desÂcoperit acolo modificarile caracterisÂtice acesÂtei afectiuni. Se produce o deteriorare progresiva a materiei cereÂbrale, care face sa se piarda treptat mai întâi meÂmoria, dar ulterior si alte aptiÂtudini mentale. În creier apar diverse aspecte anormale: aglutinari, atrofieri, depuÂneri. SpeÂcialistii deosebesc sapte stadii în evolutia bolii, însa noi vom simpliÂfica, vorbind în continuare doar despre o forma timÂpurie si una tardiva.
Forma timpurie a maladiei Alzheimer poate apaÂrea chiar înainte de 60 de ani, dar este rara, întâlÂnindu-se la numai 5% din cazuri. Îmbolnavirea e proÂvocata de anumite modificari genetice.
Pentru forma tardiva a bolii Alzheimer nu s-au putut depista cu certitudine cauze ereditare, aici baÂtrânetea însasi ar trebui considerata principalul factor de risc. Dupa vârsta de 65 de ani, riscul îmbolnavirii de Alzheimer se dubleaza din cinci în cinci ani. Dintre seniorii trecuti de 90 de ani, cei afectati de temuta boala reprezinta mai mult de o treime. Exista temeri ca, în 2030, aproape 20% din populatia continentului nostru va suferi de Alzheimer. Pe lânga uzura fireasca a vârstei, aici joaca un rol important si tot ceea ce tine de stilul de viata: alimentatia, miscarea, activitatea intelectuala, gradul de integrare sociala.
Riscul de dementa senila si Alzheimer se reduce cu circa 60% la cei care beau între trei si cinci cesti de cafea pe zi. Aceasta a fost concluzia, publicata în anul 2010, în “Journal of Alzheimer’s Disease”, de catre M.H. Eskelinen si colaboratorii sai, care au revazut si sistematizat rezultatele obtinute într-un mare numar de studii, realizate cu participarea a 22.658 de persoane, pe o durata de trei decenii. Ceva mai târziu, o a doua metaanaliza aparuta în aceeasi revista a venit sa confirme punctele de vedere formulate anterior. Întrucât efectele consumului de ceai fusesera incomparabil mai mici, rezulta ca nu numai cofeina, ci si alte principii active continute în cafea sunt responsabile pentru actiunea ei pozitiva asupra creierului. Se presupune ca aceasta s-ar datora antioxidantilor.