Cum a rezolvat România problema refugiatilor chilieni, coreeni si armeni

In timp ce dezbaterile legate de problema refugiatilor din Orient sunt in toi, tot mai putini oameni isi aduc aminte de faptul ca, in trecut, Romania a rezolvat exemplar problema refugiatilor veniti de pe alte continente. De fiecare data, a fost vorba de cateva mii de oameni care si-au gasit in Romania salvarea. Cifrele sunt perfect comparabile cu cele aflate azi in dezbaterea publica. Cele trei mari valuri de refugiati au fost cele ale chilienilor, din anii 1970, cele ale coreeenilor, din anii 1950 si cele ale armenilor, de la finalul primului razboi mondial. Au existat si alte situatii in care Romania si-a deschis portile in fata refugiatilor, cum ar fi cazul refugiatilor greci din timpul razboiului civil din aceasta tara, insa acestia erau refugiati europeni, mult mai usor de integrat.

Peste 3.000 de chilieni au ajuns in Romania in anii 1970, dupa lovitura de stat din 11 septembrie 1973. Aceasta a pus capat regimului primului presedinte marxist care a ajuns la putere in America Latina, prin alegeri libere. Este vorba de Salvator Alende, care venise la putere in anul 1970. El a inceput o politica de nationalizare si de colectivizare, care l-a adus rapid in conflict cu Parlamentul. in anul 1973, parlamentarii au facut apel la armata pentru a pune capat regimului lui Salvator Alende, pe care l-au declarant drept neconstitutional. Armata l-a inlaturat de la putere pe presedintele marxist, insa a refuzat sa restituie puterea parlamentului.

Un alt episod in care Romania a fost o gazda primitoare pentru refugiati a fost in anii 1950. Peste 3.000 de copii, multi dintre ei orfani de razboi, au fost trimisi in Romania in timpul razboiului dintre Nord si Sud, din perioada 1950-1953. Copiii erau trimisi cu trenul, iar calatoria dura 10 zile. Multi dintre ei ajungeau intr-o stare fizica proasta si au trebuit sa fie internati, la sosire, direct in spital. Primele trenuri cu copii au ajuns in Romania in anul 1952. Aproximativ 1.000 dintre acesti refugiati erau elevi de liceu sau studenti. Copiii au fost repartizati in mai multe centre, cei mai multi in Bucuresti, dar si in Targoviste, la fosta scoala militara de elita de la Manastirea Dealu. Profesorii lor isi aduc aminte ca acesti copii duceau o viata spartana.

Desteptarea le era data, in fiecare dimineata, de o trompeta. in general, erau copii supusi, care primisera lectii de limba romana inainte de a fi trimisi in tara. Unii dintre orfanii coreeni au fost plasati in familii romanesti. Romania a fost tara est-europeana care a primit cel mai mare numar de refugiati din Coreea. Bulgaria, de exemplu, a primit doar aproximativ 500. in anul 1960, aproape toti s-au intors in tara lor. in memoriile sale, regretatul jurnalist Virgil Lazar, cel care a fost seniorul redactiei „Romaniei libere“, relata ca, in momentul in care a ajuns la Phenian, a fost abordat de unii dintre acesti refugiati, care l-au rugat sa duca scrisori parintilor lor adoptivi din Romania. Cei mai multi dintre acestia nu si-au mai revazut nicio­data parintii adoptivi, dupa ce s-au intors in Coreea de Nord. RL

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.