Aceste daruri sunt asociate începutului Patimilor Mântuitorului. Ramurile de salcie ne arata ca, înainte de tradarea Domnului Hristos si de planul uciderii Sale, noi marturisim ca El este Domnul vietii si al mortii.
Înainte de intrarea lui Hristos în Ierusalim, Mântuitorul l-a înviat pe Lazar în Betania, iar în interpretarea Sfintilor Parinti, aceasta minune, savârsita înainte de patimirile si moartea Sa, a avut rolul de a-i întari pe ucenicii apropiati si a-i încredinta ca El este izvorul vietii si biruitorul mortii. Apostolii trebuiau sa înteleaga ca moartea nu are nici o stapânire asupra Sa. Noi marturisim în troparul Floriilor: “Învierea cea de obste mai înainte de Patima Ta încredintându-o, pe Lazar din morti l-ai sculat, Hristoase Dumnezeule”.
Intrarea Domnului în Ierusalim a fost triumfala, un moment de glorie omeneasca, ce a apus foarte repede. Copiii evreilor asterneau înaintea Lui vesminte si ramuri de finic, unii le aruncau înainte, iar altii le purtau în mâini si strigau: “Osana, Fiul lui David, binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împaratul lui Israel”. lumina