Manastirea Glavacioc – un loc unde se intampla minuni

Undeva la 64 de kilometri de orasul Pitesti si doar 35 de kilometri de Gaesti un locas de cult a renascut din propria cenusa – Manastirea Glavacioc.

Preotul profesor Niculae M. Popescu si profesorul Constantin C. Giurescu identificau manastirea Glavacioc cu manastirea Strugalea, mentionata intr-un document din 11 mai 1409, scris in cetatea Giurgiului, prin care Mircea cel Mare scuteste de slujbe si dajdii un sat ce se chema Pulcovti, daruit respectivei manastiri.
Prima mentionare documentara a manastirii este intr-un hrisov domnesc al lui Radu cel Mare, dat la 20 iunie 1507, prin care ii intareste “Calugareanii de la Neajlov tot si Calugareanii pe Teleorman jumatate, pentru ca acele sate sunt daruite de stramosii nostri si inca de la Mircea voievod.” Cercetarile arheologice n-au descoperit nicio urma de la vreo ctitorie din vremea lui Mircea cel Mare. Probabil biserica a fost facuta din lemn. sursa

IMG-20170703-WA0062

Marturiile despre Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Glavacioc abunda. Se spune ca un cioban a gasit Sfanta Icoana intr-o pestera. Afland minunea, domnitorul Mircea cel Batran a decius sa inalte acolo o manastire in semn de cinstire pentru Sfanta Maica.

 

98 manastirea glavacioc icoana maicii domnului img 5843

Intre anii 1701-1704, in vremea Sfantului domnitor Constantin Brancoveanu, cand manastirea se afla sub egumenia ieromonahului Stefan, ansamblul monahal de la Glavacioc este supus unui amplu proces de renovare. Cu aceasta ocazie, Sfantul Constantin Brancoveanu reface casa domneasca si pivnita manastirii.

In anul 1802, biserica cea mare a manastirii este daramata de un cutremur de pamant. Cu aceasta ocazie, intre anii 1840-1843, “Eforia Scoalelor”, sub indrumarea paharnicului domnesc Costache Faca, rezideste din temelii biserica cea mare. In data de 15 februarie 1858 insa, la numai cincisprezece ani de la rezidire, biserica este inchisa din pricina degradarii. Dupa inchidere insa, manastirea a mai avut inca doi stareti: ieromonahul Calistrat (1861-1862) si protosinghelul Calinic (1 octombrie 1862 – 13 decembrie 1863).

IMG-20170703-WA0058

In perioada comunista, manastirea este folosita pe post de biserica parohiala. Manastirea este reparata si renovata intre anii 1974-1976. Mai apoi, in anul 1991, la initiativa Preasfintitului Calinic al Argesului si Muscelului, manastirea este redeschisa, sub staretia ieromonahului Casian. Izvorul de langa manastire izvoraste de sub Sfantul Altar al bisericii celei mari, apa acestuia fiind renumita ca tamaduitoare de boli.

Dintre staretii care au slujit in Manastirea Glavacioc, doi au ajuns mitropoliti ai Ungrovlahiei: Varlaam al II-lea (staret al manastirii intre anii 1660-1670) si Grigorie al II-lea de la Coltea (staret al manastirii intre anii 1758-1761), iar alti trei au ajuns episcopi: episcopul din Cerven (staret al manastirii intre anii 1770-1783), episcopul Benedict (staret al manastirii intre 5 iulie 1642 si 14 aprilie 1643) si Calistrat Sevastios (staret al manastirii intre 23 iunie 1861 si 1 octombrie 1862). sursa

IMG-20170703-WA0043

IMG-20170703-WA0044

IMG-20170703-WA0045

IMG-20170703-WA0046

IMG-20170703-WA0047

IMG-20170703-WA0048

La Icoana de la Glavacioc s-a rugat si Vlad Tepes

Manastirea Glavacioc se afla în comuna Stefan cel Mare, fiind singura din sudul judetului. Începuturile manastirii sunt învelite în neguri de legenda. Se spune ca, pe locul unde este construita Manastirea Glavacioc, în timpul lui Mircea cel Batrîn, cineva a gasit icoana facatoare de minuni ce poarta chipul Fecioarei Maria. Atunci, voievodul a decis construirea acestui lacas sfânt. La icoana cu chipul Maicii Domnului s-a rugat chiar si Vlad Tepes, înaintea multor batalii.
Calugari sunt cei care au dorit-o la Manastirea Curtea de Arges, asa ca au mutat-o în Cetatea Basarabilor. A doua zi de dimineata, icoana disparuse de la Curtea de Arges si, în mod miraculos, se afla din nou la locul ei de la Manastirea Glavacioc.

Icoana Glavacioc

 

“E greu sa compensezi 150 de ani de nelucrare, spune parintele staret. Asta am încercat sa facem noi acum. Au trecut peste 20 de ani de când suntem aici si cu ajutorul lui Dumnezeu nu deznadajduim de mila Lui”, adauga acelasi parinte privind catre tânarul ierodiacon Metodie, vietuitor si el la Glavacioc.

IMG-20170703-WA0057

IMG-20170703-WA0055

IMG-20170703-WA0051

IMG-20170703-WA0060

IMG-20170703-WA0061

IMG-20170703-WA0062

IMG-20170703-WA0063

IMG-20170703-WA0064

IMG-20170703-WA0065

IMG-20170703-WA0053

IMG-20170703-WA0066

Lânga Manastirea Glavacioc din judetul Arges se afla un izvor, despre apa caruia se spune ca este facatoare de minuni. Acesta izvoraste de sub altarul bisericii si iese la suprafata la poalele colinei pe care este asezata manastirea. Apa lui formeaza un mic lac. Prima minune s-a petrecut cu Vlad Voda Calugarul, care s-a vindecat de o boala de stomac, ulcer sau gastrita.

Manastirea Glavacioc - Izvorul

Când a ajuns voievod al Tarii Românesti, n-a uitat binefacerea pe care a primit-o de la aceasta apa binecuvântata, devenind unul dintre cei mai importanti ctitori. Credinciosii care poposesc la manastire coboara si la “sfânta fântâna cu apa pururea curgatoare si de minuni facatoare”, cum spune pisania. “Minuni se întâmpla în fiecare zi la acest izvor. Oameni de peste tot din tara vin si iau din aceasta apa si o pastreaza timp îndelungat, fara ca sa-si piarda proprietatile. Cei bolnavi simt în trupul lor puterea acestei ape vindecatoare, care o face sa fie atât de cautata”, spune protos. Casian Cretu, staretul Manastirii Glavacioc. sursa

Icoana Maicii Domnului – Manastirea Glavacioc, Com. Stefan cel Mare, jud. Arges face parte din multimea de Icoane Facatoare de Minuni din tara noastra.

IMG-20170703-WA0059

IMG-20170703-WA0052

IMG-20170703-WA0056

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *