Franz Kerek sustine ca în ziua solstitiului de iarna, cei care ajung în Sarmizegetusa Regia pot vedea un fenomen inedit. Atunci de pe dealul situat deasupra sanctuarului se poate observa cum soarele asfinteste pe o traiectorie care îl face sa se ascunda exact dupa vârful Retezat. Asezarea capitalei dacice Sarmizegetusa-Regia în armonie pitagoreana cu vârfurile proeminente ale Muntilor Retezat si Parâng este confirmata aici prin masuratori precise GPS, care ofera informatii suplimentare provocatoare despre cultura astronomica la nivel înalt a vechilor daci”, concluzioneaza raportul publicat în „British Archaeological Reports”. Ipoteza lui Franz Kerek este mai putin cunoscuta în România. Istoricii si arheologii au încercat de-a lungul timpului sa desluseasca tainele sanctuarelor, iar unii au lansat ipoteze asemanatoare, care au stârnit numeroase controverse. Unul dintre acestia a fost Hadrian Daicoviciu, care a vorbit despre rolul soarelui de andezit si al marelui sanctuar circular. „Rostul acestui mare sanctuar n-a putut fi înca deslusit, dar nu încape îndoiala ca si în constructia lui se oglindesc anumite observatii astronomice. Legatura dintre calendarul dacic si religia dacilor e evidenta. O subliniaza însasi prezenta calendarului de piatra în incinta sacra, alaturi de alte sanctuare, o subliniaza spusele lui Iordanes despre rolul hotarâtor al lui Deceneu în dezvoltarea preocuparilor astronomice la daci. Natural, astronomi erau preotii. Prin cunostintele lor despre miscarea corpurilor ceresti, prin reglementarea calendarului, atât de necesara agriculturii de exemplu, ei îsi sporeau autoritatea asupra maselor, aparând în fata acestora nu ca niste simpli carturari, ci ca posesori ai unor puteri misterioase si supranaturale”, scria Daicoviciu.
Mar102018