Pentru adevaratii crestini care locuiesc în Bucuresti, traiul în Capitala ar deveni împovarator, repetitiv si lipsit de mari bucurii duhovnicesti daca nu s-ar mângâia cu gândul ca în luna octombrie Sfântul Dimitrie cel Nou îi cheama la pelerinaj. În aceste zile de profunda solemnitate, toti pasii se îndreapta spre Catedrala patriarhala. Locul este împânzit de oameni din toate colturile tarii, dar si din strainatate.
Rabdatori, dupa orele istovitoare de asteptare, îsi pleaca smeriti capetele în fata scenei ornate cu flori, în asteptarea binecuvântarilor. La auzul rostirii Sfintei Evanghelii, dealul îngenuncheaza. Martora e luna. Si vântul care flutura steagul din vârful Palatului patriarhal ca într-o zbatere de aripa de porumbel. Asemanator cu porumbelul alb de la catedrala, nelipsit în zilele mari din an, când sta deasupra usii de la intrarea în biserica, pe tot parcursul slujbei. Si îsi ia zborul abia la final, fapt remarcat de cei mai multi credinciosi care îl privesc cu interes. lumina