Padurile virgine care sunt de acum înainte protejate sunt cele de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beusnita, Domogled-Valea Cernei (Caras Severin), Masivul Cozia, Lotrisor (Vâlcea), Codrul secular Sinca (Brasov), Codrul secular Slatioara (Suceava), Grosii Tiblesului si Strâmbu Baiut (Maramures). Decizia includerii lor în patrimoniul UNESCO a fost luata vineri 7 iulie în cadrul reuniunii de la Cracovia. Alaturi de padurile din România, în patrimoniul UNESCO au mai fost incluse si paduri situate tot în Muntii Carpati în alte tari europene. UNESCO a emis deja un comunicat de presa în care anunta includerea padurilor în patrimoniul ariilor protejate.
Padurile virgine care au intrat în patrimoniul UNESCO au trebuit sa îndeplineasca mai multe conditii si au o mare valoare stiintifica. Pentru ca o padure sa fie declarata virgina si pusa sub protectie în ea trebuie sa existe arbori de toate stadiile, exact ca si într-o comunitate omeneasca, unde trebuie sa ai si tineri si batrâni. Asta înseamna ca trebuie sa existe brazi de 300-400 de ani si fagi de 250-350 de ani, dar si copaci mai tineri de 50-100 de ani. „Aceste paduri care nu au suferit nici o interventie umana perturbatoare de-a lungul istoriei si stau marturie pentru modelele si procesele ecologice cele mai complete si mai cuprinzatoare de specii pure si mixte de fagi europeni ce s-au dezvoltat în conditii diverse de mediu. Padurile virgine sunt ultimele zone în care natura supravietuieste în forma sa pura, fara niciun fel de interventie umana. Aceste paduri sunt ecosisteme stabile, în care traiesc pâna la 13.000 de specii“, a mai scris Vlad Alexandrescu.