Jungla din Belize ascunde o pestera inedita numita si Pestera Fecioarei de Cristal. Paznic al structurii naturale sta un rau ce strajuieste intrarea de mii de ani.
Arheologii care au studiat Pestera Actun Tunichil Muknal au descoperit numeroase artefacte in labirinturile subterane. Ce vraji faceau oare mayasii in aceasta pestera?
Bolovani gigant si caverne sunt presarate in drumul celor ce vor sa ajunga la zona de sacrificii umane. Ramasitile umane gasite in pestera apartin atat copiilor cat si adultilor. Apa atinge pe alocuri si 1,60 metri inaltime asa ca nu este usor de patruns in maruntaiele intunecoase ale pamantului.
Vegetatia luxurianta si mediul umed a construit in ani o veritabila gradina de basm la intrare.
Speologii par un sirag de licurici ce straluceste in bezna pesterii.
Fecioara de Cristal este de fapt un schelet uman, al unei tinere ce si-a gasit moartea in maruntaiele pesterii. Cu peste 1000 de ani in urma, tanara a fost sacrificata ca ofranda zeilor.
De-a lungul anilor, cercetatorii au descoperit numeroase pesteri in Mexic si imprejurimi unde s-au realizat ritualuri si sacrificii umane. In Actun Tunichil Muknal s-au descoperit vase de ceramica, ramasite animale si umane, instrumente muzicale, statuete rituale si bijuterii.
Stalactice si stalagmite de o rara frumusete impodobesc Pestera Fecioarei de Cristal, incercand parca sa stearga trecutul.
“Accesibila publicului doar in compania ghizilor autorizati, la pestera nu se ajunge cu masina, ci doar cu piciorul, in urma unei plimbari de cativa kilometri.
Este un sit arheologic important pentru pasionatii de cultura maiasa, aici aflandu-se, intr-o incapere care ramane uscata chiar si in urma celor mai inspaimantatoare uragane, shelete, ceramica si obiecte de piatra.
Cel mai faimos schelet este “Fecioara de cristal”, apartinand unei adolescente, probabil o vitcima a sacrificiilor rituale. Oasele au fost complet acoperite de procesele naturale din pestera, asa ca acum au o sclipire aparte.” ziare
“Aproape toate victimele si-au pierdut viata în urma unei traume fizice la nivelului capului, unele dintre ele având craniul zdrobit în întregime. Este extrem de dificila datarea exacta a vârstei scheletelor datorita cimentarii lor în calcitul ce formeaza podeaua pesterii, dar majoritatea resturilor de oale de lut care au fost descoperite în apropierea lor provin din anii 700 – 900. Asadar, se poate considera ca anii în care s-au petrecut sacrificiile pot coincide cu aceasta perioada.
Scheletul este unic din punct de vedere al pozitionarii sale, dar si prin faptul ca doua dintre vertebre sunt zdrobite. Din acest motiv, cercetatorii sunt de parere ca tânara a murit într-un mod deosebit de violent, iar apoi a fost aruncata în pestera, unde a si ramas pentru ultimii 1.000 de ani. Scheletul a stat atât de mult în pestera încât s-a calcifiat complet, iar oasele au ajuns sa aiba din aceasta cauza un aspect grunjos, stralucitor, de unde si numele de Fecioara de Cristal.” sursa
