“Fara îndoiala, credinta bolnavului în ajutorul pe care-l va primi de la Dumnezeu pentru a se însanatosi si încrederea lui în medic reprezinta primul pas decisiv spre vindecare”. Totodata, credinta în Iisus si în puterile Lui tamaduitoare provoaca un puternic fior emotional, tradus în plan energetic printr-o forta vitala de netagaduit, iar pe plan psihic, printr-o puternica stimulare a sentimentului iubirii. Se poate spune ca starea de daruire, de abandonare în si pentru Hristos este de fapt agentul si vehiculul vindecarii.
Cei bolnavi nu trebuie sa caute vinovati pentru suferinta lor. Acestia, subliniaza medicul, trebuie sa-si intensifice trairile si stradaniile vietii crestine, iar semenii lor sa li se alature cu efortul lor de rugaciune, post si îngrijiri medico-sociale. De asemenea, crestinul ortodox trebuie sa stie ca exista psalmi tamaduitori, specialistul indicând în caz de boala citirea psalmilor 3, 30, 50 si 142.
Dupa Sfântul Grigorie Sinaitul, bolile sufletesti sunt: înfumurarea si trufia, cutezanta semeata; mânia si aprinderea grabnica; patimile poftei: lacomia, desfrânarea, iubirea de arginti, iubirea de sine; patimile simtirii: necredinta, viclenia, uneltirea, fatarnicia, grairea de rau despre altul, osândirea, dispretul si batjocorirea, minciuna, vorbirea de lucruri urâte, juramintele strâmbe; patimile mintii: lauda de sine si înaltarea necontenita a propriei persoane, cearta, pizma, grairea cu rautate împotriva cuiva, surzenia cu voia, rastalmacirile, nalucirile; patimile cugetarii: amagirile, întunecarea si orbirea, împrastierea, ratacirile, lipsa de rezistenta la momeli, încuviintarea la rau, robirea cu buna-stiinta.lumina