Razboiul crucii

“Vezi mata? Aista-i Sfânta Treime, aste trei degete unite-n palmuta. Iar astelalte doua de­gete îs unu Mântuitorul, iar astalant, Ioan Botezatorul. El a fost mai mare ca Hristos, da’ dupa ce l-a botezat, s-a facut mai micut. Cu aste doua degete, noi facem Sfânta Cruce. Nu ca la voi, care faceti cu trei degete. Îi putin diferit.” Baba Katia îmi explica rabdatoare de ce ei, lipovenii, “îs un pic altfel”. Sta pe un scaunel cât palma, în mica tinda a unei case mi­nus­cule, acoperita cu stuf. Aici parca si casele au ramas împietrite în timp. La fel ca stapânii lor, staroverii, adica ortodocsi de rit vechi.

Pentru semnul crucii, asa cum si-l face baba Katia, staroverii au fost gata sa moara. Cu sutele de mii! S-a întâmplat în secolul al XVII-lea, în Rusia, când Patriarhul Nikon a vrut sa faca o refor­ma, potrivind rânduiala slujbelor dupa cea folosita de greci. Si, mai ales, a vrut sa schimbe felul în care rusii îsi faceau cruce de sase veacuri, înca de la încres­tinarea lor. Majoritatea credinciosilor s-au supus. Altii n-au vrut sa-si lepede rânduiala straveche, cu care L-au primit din mosi-stramosi pe Hristos. Schimbând rânduiala, se temeau ca îsi pot strica si credinta. Asa ca s-au împotrivit transformarilor, iar tarul Alexei Mihailovici Romanov i-a nimicit. Le-a taiat degetele cu care nu voiau sa se închine dupa porunca, le-a smuls limbile cu care voiau sa se roage ca odinioara, i-a ars de vii, pentru ca nu voiau sa asculte. Au fost haituiti pe toata nemarginirea Sfintei Rusii – episcopi sau preoti, boieri cu stare sau simpli mujici. Nimeni nu a scapat de furia tarului. Haituiti ca niste tâlhari, staroverii si-au parasit asezarile, pornind în bejenie, pe unde i-a dus norocul. Cei de la gurile Donului au trecut Dunarea si au venit în Dobrogea, unde sta­pânirea turceasca i-a lasat sa-si vada de credinta si pes­cuitul lor. O parte s-au asezat în Delta, altii în preajma Marilor Lacuri din zona Tulcei. Toate ase­zarile din preajma lacului Razelm au fost întemeiate de ei – Jurilovca, Slava Rusa, Slava Cercheza… Toate, sate vrednice de pescari. formula as

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.