Parintele Augustin de la Manastirea Aiud ofera o importanta marturie despre sfintenia celui care ar putea fi numit Cuviosul Daniil Marturisitorul. Parintele Daniil de la Rarau este unul dintre marturisitorii credintei în închisorile comuniste si în acelasi timp un mucenic prin moartea survenita în urma torturii:
“Parintele Daniil a fost bagat într-o iarna la celula numita Alba sau Frigider, cum i se mai spunea, la temperatura de -30º Celsius. Era o celula fara geamuri, cu fecale si râna peste tot, fiindca acolo erau bagati cei care trebuiau sa moara – practic erau condamnati la moarte prin frig. Erau îmbracati foarte sumar si erau lasasi acolo cu foarte-foarte putina mâncare atât înainte de a intra în celula respectiva, cât si dupa ce au intrat în celula. Si parintele a fost bagat cu un medic, un foarte bun prieten de-al parintelui. Dupa ce au fost bagati amândoi în celula de trei gardieni, parintele Daniil s-a aruncat imediat pe burta, cu mâinile întinse în semnul Sfintei Cruci, cu fata în toata mizeria de acolo si i-a spus doctorului: Pune-te pe mine!
Doctorul s-a asezat cu spatele pe spatele lui în aceeasi pozitie de Sfânta Cruce, iar dupa ce s-a asezat i-a spus asa: Doctore, nu mai spui nimic altceva decât numai atât: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul. Si medicul spunea ca în momentul când a început parintele Daniil rugaciunea, a intrat o lumina orbitor de stralucitoare în toata celula si din clipa respectiva a pierdut notiunea timpului. Dupa ceva vreme, au fost bruscati de gardienii care au intrat în celula, i-au ridicat de jos, si dupa aceea au aflat ca au rezistat acolo 8 zile, fara apa, fara mâncare, fara somn, fara nimic de îmbracat, la -30° Celsius. Tortionarii când au intrat acolo si când au pus mâna pe parintele Daniil era mai fierbinte decât atunci când l-au adus în celula, iar în jurul lui totul se topise”. (Fragment din documentarul lui Rafael Udriste, TVR, la 11 octombrie 2008).