L-am descoperit pe Sfântul Nicolae absolut întâmplator, la Biserica Brâncoveni din jud. Olt. Cautam o icoana în argint cu Fecioara Maria cu pruncul, si am dat peste o icoana în argint a Sfântului Nicolae, de la Muntele Athos. Am întrebat cine este si maicuta de-acolo mi-a spus, recomandându-mi si o carte cu viata si minunile Sfântului. Fara sa stiu de ce, tare mult drag am prins de aceasta icoana si, cumparând-o de la pangar, am început în fiecare seara sa ma rog la ea.
Câteodata, puneam sa arda seara o candela, deoarece aflasem ca Sfântului îi place lumina. Pe masura ce citeam din cartea cu «Viata si Minunile Sfântului Nicolae», eram din ce în ce mai impresionata si mai convinsa de minunile savârsite de acest mare facator de minuni, si de ajutorul grabnic pe care îl primesc toti cei în nevoie care se roaga la el. Primul ajutor miraculos pe care l-am primit a fost aparent marunt, pe când eram pe autostrada Bucuresti-Pitesti, într-o seara cu ceata foarte deasa, încât de-abia se vedea ceva la 5 m. Putin speriata, m-am rugat la Sfântul Nicolae pentru ajutor (am în masina o iconita mica a Sfântului), si pâna la Pitesti, am mers ca într-un vis: pe partea mea, pe unde treceam, se deschidea drumul clar vizibil, fara ceata, iar pe contrasens era o ceata deasa, s-o tai cu cutitul. formula as