Cine nu are calculator in ziua de astazi , nu exista!
Smartphone, desktop, laptop, etc orice sa ai, numai sa te poti conecta la marea retea a lumii virtuale numita internet. Magazine, banci, retele de socializare, radio, televiziune, carti, filme, stiri, etc toate le gasesti la un click distanta in marea lume a “internautilor ”
Putini stiu insa ca in anii ’80 un grup de pasionati isi confectiona astfel de computere acasa. Nu erau performante cum sunt cele actuale dar erau realizate dupa modelul facut la Brasov, computerul CoBra. ( Vezi mai mult – CoBra este primul si, pana acum, singurul calculator românesc produs la Brasov. )
Site-ul de specialitate Arstechnica a realizat un articol cu unul dintre pasionatii software, unul dintre creatorii primei distributii de Linux din Romania, ce este inca folosit de companii sau pentru uz personal – Tfm Linux.
Mihai Moldovanu este probabil unul dintre putinii care mai detin un calculator CoBra si a relatat povestea “stramosului brasovean”.
Regimul politic al anilor ’80 a impus numeroase restrictii romanilor si procurarea alimentelor nu prea lasa timp de visare. Cu toate acestea copii teribili ai anilor comunisti , au reusit sa creeze o lume ascunsa, departe de ochii curiosi.
Mihai a devenit unul dintre putinii constructori de calculatoare secrete din tara. Cum i-ar fi putut intelege oare secretarii de partid cu 4 clase sau doamnele savante din nomenclatura ? Ei visau atunci la lumea de azi . Componente luate de pe piata neagra si mii de fire lipite, unite de pasiune si minti agere au reusit sa creeze o lume subterana a pasionatilor IT.
Pentru tinerii ca Mihai, computerul reprezenta drumul catre o lume magica ce abia facea primii pasi. Pentru romanii de atunci nu existau posibilitati de a relationa cu strainii si cu foarte mare greutate puteai obtine o revista de specialitate. Curentul electric era restrictionat, in unele zone din tara lipsind si 10 ore.
Studentii la Politehnica au reusit sa dezvolte o adevarata piata subterana unde pasionatii gaseau resursele necesare, de la placi de baza Cobra la taste si alte componente electronice pentru cei care doreau sa isi construiasca acasa, astfel de calculatoare. Fiecare realiza computerul in functie de resurse, asa ca nu prea semanau unul cu altul , dar asta nu conta.
“De cele mai multe ori computerul meu functiona cu piesele raspandite pe birou” a spus Mihai Moldovanu celor de la Arstechnica.
Mihai vrea sa readuca vechiul lui calculator la viata. Marius Ilioaea, cel care i-a declansat pasiunea pentru calculator a fost cel ce i-a vandut si primul “prototip” inainte de a-l invata sa isi faca unul.
“Mihai a fost cu adevarat stralucit“, spune Ilioaea.
“Ceea ce am facut este o versiunea romaneasca redusa a povestii lui Jobs si Wozniak”, spune Ilioaea. “Ei si-au construit primul computer intr-un garaj”.
“Moldovanu a spus ca a facut computerele doar pentru scopuri de invatare si distractie, niciodata pentru profit. “Nu m-am întrebat niciodata cat ma costa. Am economisit niste bani, si parintii mei m-au ajutat si am facut module hardware in schimbul unor piese pe care nu le aveam “, a spus el pentru ArsTechnica.
“Toti colegii mei din scoala aveau astfel de computere, chiar si fetele”, spune Mihai. (Pana in prezent, România are înca unul dintre cele mai mari procente de femei in tehnologie din cadrul Uniunii Europene.)
“Steve Jobs ar fi fost mândru de noi” – spune Ilioaea.
Mihai Badici isi aduce Cobra cu el la intalnire. Ultima data cand a scris codul a fost in 1994 – astazi, este consultant IT.
Badici a devenit student la Universitatea Politehnica din 1986 si, in cursul anului urmator, a inceput sa diagnosticheze computerele defecte. “Obisnuiam sa fac cinci sau sase Cobre pe luna; cativa dintre colegii mei au facut unul pe zi “, spune Badici.
El putea spune daca un circuit era defect sau nu, prin conectarea la un televizor si numararea numarului de linii afisate pe ecran.
Majoritatea defectelor intalnite de Badici au fost scurtcircuite pe placile de baza. – ArsTechnica.
“Aproximativ 90% din industria romaneasca se bazeaza pe inginerie inversa”, spune Mihai Moldovanu. Tarile din intreaga Europa de Est au avut sisteme de educatie care au pus accentul pe stiinta si tehnologie, iar unele au mers mai departe, predand electronica copiilor.
“Am dezasamblat linia de cod a lui Cobra. Stiam ce are fiecare linie, fiecare subrutina si am schimbat codul pentru a o optimiza “, spune el. “Stiam daca un bit ar trebui sa fie 1 sau 0 in functie de ceea ce se intampla”.
In aceasta epoca a tehnologiei noi, perisabile, cand un iPhone de trei ani poate fi considerat istoric, Moldovanu este extatic, Cobra este inca in viata. – Nu voi renunta niciodata la acest computer.