În România, telurul poate fi gasit în minereurile de aur ale Transilvaniei, unde este gasit în compusi ca telururi de aur, argint, mercur, nichel, cupru, bismut, platina. România, alaturi de Suedia, sunt singurele tari din Europa cu potential natural în domeniu. Învelisurile primelor bombe atomice, detonate de americani, în anul 1945, asupra oraselor japoneze Hiroshima si Nagasaki, au fost fabricate din telur.
Pe glob, doar marile puteri, China, SUA, Canada si Australia detin resurse naturale de telur. În 2013, Comisia Europeana l-a clasat ca ”metal critic”, adica foarte valoros si greu de obtinut, în contextul cresterii cererii în industria energetica, aero-spatiala, militara si IT. Necesarul, anual, de telur este de 500 de tone, iar estimarile arata ca, în anul 2020, cererea s-ar putea dubla. În cei peste 250 de ani de minerit, în mina din zona Sacarâmb – Apuseni s-au scos peste 30 de tone de aur, 55 de tone de argint si 60 de tone de telur, potrivit unui studiu realizat de Gheorghe Udubasa, fost director al Institutului Geologic al României. Cercetarile sale au scos la iveala ca în zacamant se gaseste de doua ori mai mult telur decât aur.
„Ca rezerve în lume, putem spune ca suntem un pol al telurului. Celalalt este în China. Diferenta este ca ei au zacamântul la sute de metri sub pamânt si trebuie scos, pe când noi îl avem la suprafata, în toate zonele în care s-a extras aur, inclusiv Rosia Montana. Zacamintele de telur le însotesc pe cele de aur si de argint. Toate minele care au scos aur, la separare au aruncat telurul în halde, pentru ca nu prezenta interes tehnologic la acea vreme, era un rebut. Acum este la îndemîna pentru exploatare, e la suprafata, nu trebuie sa sapam dupa el. Am depus studiul meu la Agentia Nationala pentru Resurse Naturale în ideea de a demara exploatarea. Mi s-a spus ca nu se poate deocamdata”, sustine geologul prof. dr. Gheorghe Popescu de la Universitatea Bucuresti.