Vânatoare de paranormal în Hunedoara: unde sunt portile energetice, locurile unde apar OZN-uri si se petrec minuni

Sacarâmbul este înconjurat de o padure stranie, „padurea de argint” cum îi spun localnicii, un loc care a devenit în ultimii ani tot mai cautat de pasionatii de ezoterism si de mistere. Alexandru Tokar, autor al monografiei Sacarâmbului si presedinte al ONG-ului „Societatea europenana pentru tehnica radianta si armonie spirituala“, sustine ca padurea si împrejurimile ei au fost „vizitate” de OZN-uri, mai multe aparitii misterioase fiind înregistrate de-a lungul timpului aici. „Întreg Sacarâmbul, nu doar «padurea de argint», reprezinta un centru energetic foarte puternic. O explicatie este faptul ca asezarea se afla în centrul unui vechi con vulcanic care a avut altitudinea de 3.300 de metri“, spune Alexandru Tokar. Unii dintre cei care au petrecut mai multe ore în padure, afirma hunedoreanul, au avut revelatii si au trait experiente paranormale, cum este cea a simtirii prezentei unor spirite. Sferele luminoase din Retezat Marturii despre aparitii ale unor OZN-uri au fost semnalate si în Masivul Retezat. Unul dintre primele evenimente stranii înregistrate în Retezat a fost facut public în luna august a anului 1991, în vremea în care un avion IL-18, cu noua oameni la bord, s-a prabusit în apropiere vârfului Custura, fara a lasa supravietuitori. Ancheta oficiala a tragediei petrecute în seara de 13 august 1991 a stabilit ca pilotii avionului s-au abatut de la traseul spre Timisoara si au interpretat eronat comenzile turnului de control, prabusind avionul în munti. O coincidenta stranie a facut ca în dimineata urmatoare, când lumea înca nu aflase de dezastrul din munti, în paginile ziarului local Zori Noi din Petrosani sa apara un reportaj despre aparitii extraterestre semnalate în Retezat, chiar în zona unde a avut loc tragedia. Jurnalistii aratau ca în noaptea de 4 august 1991 sapte persoane, turisti si salvamontisti, au vazut o formatiune asemanatoare unui OZN, deasupra Retezatului. Dansul luminilor de pe cer a durat aproape jumatate de ora, relata salvamontistul Gheorghe Resiga, pentru ca apoi ele sa dispara într-o ceata densa.

„Lumina, a carei traiectorie initiala era liniara, a început sa se deplaseze în zigzag, iar viteza ei a crescut. Era limpede ca nu putea fi vorba de un om. Lumina, de culoare rosie, s-a apropiat pâna la câteva zeci de metri. Se vedeau apoi o multitudine de puncte luminoase verzi, albastre, turcoaz – aceasta era culoarea dominanta – dar si galben-rosiatice si roz. Ele au luat mai întâi forma unui ovoid, situat în partea de sus dreapta a Vaii, care s-a transformat într-un cilindru bine conturat. Au urmat un paralelipiped cu toate laturile luminate, un triunghi si o… inima uriasa”, a fost marturia citata de scriitorul Ion Hobana, potrivit volumului Observatori credibili, relatari incredibile (2001, Polirom).

adevarul

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.