Cum arata interiorul Pamantului…

Pamântul este plin de mistere, ce se lasa desco­perite în pasi mici. Si cu cât te apropii de interiorul lui, datele devin relative: investigatiile nu pot fi facute decât indirect. Cu cât avansam spre interiorul Pamân­tului, temperatura creste, iar forajele si galeriile nu pot sa depaseasca o anumita adâncime. Cea mai adânca mina din lume, de la Mponeng, din Africa de Sud, are doar 3,9 km, iar cea mai adânca cariera, mina de dia­mante Mirny din Siberia, are 525 m. Cel mai adânc foraj din lume, în scopuri stiintifice, este în Peninsula Kola, la o adâncime de 12.261 m, iar cel mai adânc put petrolier, din Quatar, are 12.290 m lungime. Ex­trem de putin pentru un Pamânt atât de mare. Totusi, noi stim cu oarecare certitudine ca partea centrala a Pamântului (nucleul lui intern) este puternic feromag­netica si extrem de densa. Aici, desi temperaturile sunt uriase, din cauza presiunii gigantice, nucleul Pamân­tului nu se poate topi. Doar la marginea lui sta o to­pitura metalica, gigantica si ea. Ea ar fi raspunzatoare de magnetismul terestru. Apoi, peste nucleu si încon­jurându-l, e o manta groasa de 2900 km. Vulcanii ne-au ajutat sa avem acces la fragmente de roca des­prin­se din mantaua Pamântului. Asa ca ne putem face o idee mai buna despre compozitia ei, cel putin în par­tea sa superioara. În sfârsit, peste manta, este crusta Pa­mântului, care e la suprafata sa. Are o grosime in­fima în raport cu planeta: 40 km. La ea mai avem si noi acces direct, cât de cât.

“O calatorie spre centrul Pamântului” a lui Jules Verne a fascinat si fascineaza, înca. Dar viata pe care ar întâlni-o cei care avan­seaza spre interiorul planetei n-ar fi una obis­nui­ta. Asa cum am spus, odata cu adâncimea, temperatura si presiunea cresc, iar oxi­ge­nul devine rar. În minele adânci, viata e un infern. V-o spun, pentru ca am fost aco­lo. La 1000 de metri adân­cime, tem­peratura depaseste 45°C. Totusi, s-au gasit, chiar în tara noastra, în Pes­tera de la Movile, din Do­bro­gea, forme de viata anoxi­ca (via­ta fara oxigen, n.r.). Însa e greu de imaginat ca ar re­zis­ta si la temperaturi si pre­siuni mari. formula as

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.