Hyperloop ar urma sa lege metropolele americane Los Angeles si San Francisco, strabatând distanta de 600 km dintre ele în doar 30 de minute.
Hyperloop ar urma sa accelereze capsule lungi de 2 metri – în care ar fi asezati pasagerii -, de-a lungul unui tub îngust, cu viteza de 1.220 km/h; vagoanele ar aluneca nu pe sine, ci pe o perna de aer, ceea ce ar reduce frecarea, permitând atingerea unor viteze mari. Sistemul ar fi propulsat de motoare electrice, alimentate cu energie solara, furnizata de panourile solare asezate deasupra tubului.
Traseul Hyperloop trebuie sa fie drept, pentru a putea accelera capsulele pâna la viteze mari, fara risc de accidente. Practic, traseul sistemului ar fi aproximativ paralel cu autostrada interstatala 5. Tubul prin care ar trece capsulele ar urma sa fie montat pe piloni, deasupra solului, ceea ce ar reduce costurile (comparativ cu instalarea lui în subteran), ar spori siguranta în caz de cutremur (California este o zona unde se produc numeroase seisme) si ar facilita interventiile de întretinere si reparatii. descopera